Cea mai buna discutie despre #FakeNews, organizata de ARRP

Cea mai buna discutie despre #FakeNews, organizata de ARRP

Ne-am ales cu Trump, ne apropiem de Brexit si vedem cum in Europa Centrala si de Est se schimba discursul public catre unul nationalist si populist. Toate au un numitor comun: #FakeNews.  Folosit de unii politicieni pentru a discredita jurnalistii critici (ex: Trump), fenomenul inglobeaza mai multe subgenuri ale continutului online, in special.

In gasirea unei solutii la o problema, este important sa aflam ce ne doare si sa recunoaste ca avem o boala. Media din ziua de astazi sufera de Fake News si unii dintre cei mai buni comunicatori s-au adunat la o conferinta organizata de Asociatia Romana de Relatii Publice (ARRP), pentru a analiza fenomenul si a gasi solutii.

Trebuie sa retinem 5 chestiuni foarte importante in discutia despre #FakeNews:

  • dupa cum a amintit Chinezu, „always follow the money„. Propagarea de stiri false sau partial false are in spate echipe platite pentru sustinerea unor interese politice sau de business
  • prin FakeNews se urmareste scaderea nivelului de incredere in institutii (ex: discreditarea DNA), partide politice (ex: PSD), personalitati (ex: Trump – exista fakenews si impotriva lui), tipuri de business etc.
  • chiar daca suntem in mijlocul unui scandal legat de Facebook, social-media nu reprezinta raul absolut, insa este o sabie cu doua taisuri. Social-media is good. Mostly.
  • prin social-media, comunicarea de masa a trecut din mainile oamenilor specializati (studii de comunicare, cel putin cunoscatori ai unor coduri de etica, antrenati sa verifice veridicitatea unei informatii), in mainile maselor, a publicului, a oamenilor de rand (de multe ori needucati si incapabili sa observe nuantele de gri).
  • este datoria noastra, a oamenilor de comunicare, sa educam publicul si sa-l ajutam sa invete mecanismele de verificare a informatiilor gasite pe internet.

Din fericire, conferinta a fost inregistrata pe privesc.eu si pe pagina de Facebook a ARRP (aici si aici). Eu va recomand urmatorii vorbitori (minutele sunt specificate in functie de inregistrarea de pe privesc.eu)

12:50 (1:08:23 intrebari) – Jürgen GANGOLY, președinte regional pentru Europa al International Communications Consultancy Organization (ICCO), a facut o foarte buna introducere in subiect. A oferit context, a definit conceptul si a enumerat o serie de subcategorii de continut prezent in media scrisa, TV sau online.

#FakeNews nu este doar o problema politica, ci si una de business.

  • 85%  dintre europeni vad #FakeNews ca o problema in tara lor
  • 83%  le vad ca o problema pentru democratie
  • aprox. 70% dintre europeni cred ca pot identifica #FakeNews, in conditiile in care si expertii au dificultati

In spatele algoritmilor prin care se incearca „curatarea” internetului sunt programatori cu un background cultural diferit de cel al tarilor in care se intampla fake news (ex: un programator indian care locuieste in America s-ar putea sa nu inteleaga importanta lui Arsenie Boca in Romania sau s-ar putea sa nu-l intereseze suficient de mult). Intrebarea care se pune: cum va sti acel baiat (care n-are cum sa fie nici foarte pasionat de sociologie, antropologie, psihologie etc.) sa construiasca codul identificand acele probleme specifice fiecarui grup social targetat de producatorii de fake news?

Este important sa identificam corect subcategoriile de continut cu care se confunda #FakeNews. Iata un slide relevant din prezentare:

1:55:59 – Sesiune foarte fain introdusa de Chinezu, jurnalist si blogger, si de Camelia Spataru, vicepresedinte ARRP

(1:57:09) Cristian China Birta (Chinezu) ne-a adus cu picioarele pe pamant si ne-a explicat, in cel mai direct mod posibil, ca e vorba de banet. Ne-a amitit de celebrul indemn Follow the money.

(2:00:43) Alina BÂRGĂOANU, expert în Grupul la nivel înal pentru combaterea știrilor false și a dezinformării din mediul online (Comisia Europeană), decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București

Ne-a introdus intr-un mod cald, didactic, insa fara a fi vreun pic „prea specializata”, in maruntaiele conceptului de #FakeNews. Ce inseamna si ce nu inseamna?

De asemenea, ce spune raportul Comisiei Europene.

(3:18:22) George BARA, Chief Strategy Officer, Zetta Cloud, a adus onoare Clujului cu o solutie de IT care combate #FakeNews – Trustservista.

Baiatul asta a fost extrem de coerent si structurat. Ma asteptam la un tip din IT, care sa vorbeasca din povestile codului si sa fie prea tehnic. Ei bine, nu a fost…, caci el mai face si sales, printre multe altele.

Pe scurt, printr-un grant Google, au dezvoltat un soft care, prin recunoasterea limbajului, poate verifica cat de credibila este informatia dintr-o stire. Ei monitorizeaza inclusiv drumul de la „pacientul 0”, cel care a „pornit” stirea, si drumul ei prin media. De asemenea, ofera un rating in functie de sursa, facts & figures si alte elemente specifice clickbait.

Ce intrebari sa ne punem pentru a afla daca o informatie este credibila.

Inainte de a ajunge la consumatori, creatorii si distribuitorii de content au responsabilitatea de a filtra informatiile.

Cum se face astazi factchecking si de ce o solutie bazata pe algoritmi este mai rapida si este acolo „inainte sa fie prea tarziu”. 

(4:29:02) A urmat o sesiune moderata de Catalin Hossu, Vice-presedinte ARRP, si de Corneliu Cojocaru, senior expert BNR, membru Juriul de Onoare ARRP (care a evitat in cel mai elegant si „pe furis” mod un invitat…sa-i zicem beligerant – nu cred ca a fost prinsa pe camera intamplarea, caci a fost un joc de-a soarecele si pisica, dar a fost arta!).

Va recomand sa o urmariti in intregime, deoarece ofera perspective diferite ale problemei si felul in care ea ne afecteaza: geopolitic, educatie, jurnalism si ONG-uri.

Iata vorbitorii:

(4:34:03)Dan Dungaciu, director Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, conducător LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică)
(4:49:30) Ioana Avadani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent
(5:06) Ioana Teodorescu, PR Manager Fundatia Inovatii Sociale „Regina Maria”
(5:17:26) Tudor MUȘAT, jurnalist, realizator Digi24

Pe final, va recomand sa-i urmariti pe:

(6:12:09) Toma CÎMPEANU, director Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), el ne-a spus ce mai poti cumpara de e dark internet: baze de date e-mail (vreo 3 milioane), like-uri, locuri fruntase in retelele sociale si alte chestii „dragute”.

(6:41:03) Ana-Maria Diceanu, expert comunicare de criza – ca sa vedem cum afecteaza fake news companiile (Studiu de caz Kaufland), dar si ce fac autoritatile si social-media.

Ana-Maria a recomandat aceasta lista de actiuni in situatii de criza ca o alternativa la pasii clasici in care se recomanda sa iesi, sa-ti ceri scuze etc. (sursa: https://instituteforpr.org)

Table 5: Master List of Reputation Repair Strategies
1.Attack the accuser: crisis manager confronts the person or group claiming something is wrong with the organization.
2.Denial: crisis manager asserts that there is no crisis.
3.  Scapegoat: crisis manager blames some person or group outside of the organization for the crisis.
4.  Excuse: crisis manager minimizes organizational responsibility by denying intent to do harm and/or claiming inability to control the events that triggered the crisis.
Provocation: crisis was a result of response to some one else’s actions.
Defeasibility: lack of information about events leading to the crisis situation.
Accidental: lack of control over events leading to the crisis situation.
Good intentions: organization meant to do well
5.  Justification: crisis manager minimizes the perceived damage caused by the crisis.
6.  Reminder: crisis managers tell stakeholders about the past good works of the organization.
7.  Ingratiation: crisis manager praises stakeholders for their actions.
8.  Compensation: crisis manager offers money or other gifts to victims.
9.  Apology: crisis manager indicates the organization takes full responsibility for the crisis and asks stakeholders for forgiveness.

It should be noted that reputation repair can be used in the crisis response phase, post-crisis phase, or both.  Not all crises need reputation repair efforts.  Frequently the instructing information and expressions of concern are enough to protect the reputation.  When a strong reputation repair effort is required, that effort will carry over into the post-crisis phase.  Or, crisis managers may feel more comfortable waiting until the post-crisis phase to address reputation concerns.

(7:08:38) Mircea TOMA, președinte Consiliul Director Active Watch – pentru perspectiva unui jurnalist cu vechime. Este amuzant, natural si puncteaza foarte bine principalele probleme. Mai mult, face apel la educatie.

Concluzia: Dincolo de toate reformele de care are nevoie, sistemul de invatamant trebuie sa primeasca si informatii despre mass-media, agenda publica, constructia unei stiri si felul metodele prin care putem identifica informatii false. Trebuie reformata educatia! Din nou.

Din toate motivele de mai sus, aceasta a fost una dintre cele mai bune conferinte la care am participat. Unde mai pui ca una dintre prezentari a fost realizata live, prin Skype, iar altele au fost transmise pe video, astfel incat toti cei care au un cuvant de spus sa se faca auziti.

Merita sa vedeti si ce a postat pe Facebook Jürgen GANGOLY, președinte regional pentru Europa al International , dupa conferinta. A dat si un rating de 5 stele ARRP.

Sa retinem ca fara Facebook probabil aceasta informatie nu ajungea la multi dintre voi. 🙂

Enjoy! Do good! Make the world a better place!

Reclame