In 2016, Vaticanul a acceptat-o pe Maria Magdalena, oficial, ca apostol

Noul film, Mary Magdalene, spune povestea Mariei Magdalena, apostolul lui Iisus, si aduce la lumina o stire de o importanta imensa pentru Biserica si perceptia Sa asupra rolului femeilor in istoria religiei crestine: in 2016, Vaticanul a acceptat-o pe Maria Magdalena, oficial, ca apostol.
Astfel, se sterge zvonul gresit conform caruia Maria din Magdala ar fi fost o prostituata.
Ironia sortii, viata, karma si destinul:
In cazul in care, pentru vreo secunda, vreti sa priviti acest film ca unul de propaganda feminista, aflati ca trebuia sa fie lansat inainte de scandalul #MeToo si distribuit de… wait for it…Weinstein Company.
Asa ca inghititi-va prejudecatile, a fost unul dintre cele 3 filme oprite de la lansare, din cauza scandalului din jurul lui Harvey Weinstein, aproape la fel de cunoscut ca Biblia.
Dar ce moment mai bun de a lansa filmul, daca nu in Ajun de Pasti. Dupa ani de-a randul in care Maria Magdalena a fost un personaj episodic in traditionalele filme dinainte de Pasti, a venit vremea sa fie un personaj principal.
De ce este aceasta stirea din 2016 atat de importanta:
Nu judecam veridicitatea Evangheliei dupa Maria, nici a Bibliei. Nu sunt importante in discutie si nu modifica concluzia. In schimb, judecam urmatoarele informatii cunoscute:
– timp de SECOLE!, biserica crestina nu a recunoscut femeile ca leaderi;
– biserica crestina, prin informatiile promovate, a dus o campanie, mai mult sau mai putin directa, de invinuire a femeilor pentru ca nu mai e Raiul pe Pamant (vezi „pacatului stramosesc”, sters doar prin Botez, si caderea omului din Rai din vina Evei);
– biserica crestina nu numai ca le-a negat ca leaderi, dar nici macar nu le-a acordat drepturi egale cu cele ale barbatilor in biserica si in randuiala bisericeasca.
De ce a refuzat biserica aceste drepturi femeilor? Nu stim, nu avem o explicatie logica.
Ce fac SECOLE de mesaje impotriva femeilor prin intermediul uneia dintre cele mai vechi si de incredere institutii din stat:
– astazi avem miscari ca #MeToo;
– acum 50 de ani era de porc daca nu erai maritata, gospdina si mama (mai e si azi, pe alocuri);
– acum aprox. 100 de ani, femeile se luptau pentru dreptul la vot.
Acceptarea Mariei Magdalena ca egala celorlalti apostoli ai lui Iisus, face un mare pas in fata in discursul legat de egalitatea barbatilor fata de femei. De asemenea, le recunoaste ca leaderi.
Din nou, demonstram veridicitatea unor povesti expuse in Biblie, important este ca Vaticanul, o institutie care promoveaza aceste povesti catre mase, si-a schimbat unghiul de abordare privind femeile.
PR wise, this is huuuuuge!
Inapoi la film, va pot spune ca mie mi-a placut foarte mult:
Regizat de Garth Davis (nominalizat la Oscar anul trecut pentru Lion), Mary Magdalene este superb cinematografic. Cromatica este unitara, in tonuri de bej si de gri, simpla, chiar austera. Imaginile sunt luminoase si pline de claritate, la fel ca cei care duceau mai departe cuvantul lui Dumnezeu.
Cu foarte multe close-up-uri pe mimica, atingeri si gesturi, filmul vrea sa transmita, cred eu, o relatie spirituala intre actori. Asociat cu cadre largi din natura, de multe ori pietroase sau pline de uscaciune, Mary Magdalene poate parea foarte static si greu de suportat pentru spectatorul obisnuit.
Se misca foarte incet. Pe de alta parte, daca stai sa te gandesti la viata acestor oameni, nu cred ca aveau parte, la vremea aceea, de foarte multa actiune, nici de conversatii foarte antrenante. Mergeau pe campii spre urmatoarea destinatie si dormeau pe unde apucau. Ei aveau trairi interioare puternice, nu fizice.
La inceput m-a plictisit pana la cascare si am crezut ca o sa ma dezamageasca cumplit, insa, pana la urma, am ales sa-l privesc putin mai atent.
Asa se desfasoara povestea: Maria refuza sa se conformeze dorintei familiei de a se casatori si, pentru ca pe atunci nu se stia de depresie si de nesupunere, ai ei considera ca e posedata de Diavol. Incearca o exorcizare, insa fara rezultat, asa ca-l cheama pe Iisus, cunoscut ca un vindecator. Iisus a devenit popular vorbind de o imparatie in care domnesc pacea si iubirea, in care ura, tirania si opresiunea nu sunt cunoscute. Convinsa de cuvintele Invatatorului, in cele din urma, Maria fuge din casa parinteasca pentru a-l urma pe Iisus, alaturi de apostolii sai, in drumul lor spre propovaduirea cuvantului lui Dumnezeu. Astfel, ii cunoaste pe Luca, Petru, Matei, Iuda si Ioan.
Ea este prezenta in toate momentele importante din ultimele zile din viata lui Iisus, dar, asa cum stiam deja, este acolo la rastignire si prima care descopera ca a inviat.
Persoanejele sunt mult mai credibile decat in alte filme care abordeaza subiecte biblice, iar aici ma refer la Iisus si la Iuda. Phoenix, in rolul lui Iisus, pare un weirdo, care merge singur aiurea, chiar ai zice ca e putin apucat. Un tip care vorbea despre Dumnezeu, despre o traire interioara superioara si un vindecator, probabil ar fi fost un outcast, mai degraba, si nu un tip solemn, rabdator, care-si conducea si indruma cu grija apostolii, asa cum este portretizat de obicei. Iisus era un basket case convingator prin fapte.
Cat despre Iuda, mi-a placut ca i-au creat un background care sa-i explice nebunia. Regizorul a ales sa ne spuna ca Iuda si-a pierdut fiica si sotia. El spera ca va veni ziua mantuirii, in care mortii se vor ridica din mormant, vor merge printre vii si, astfel, isi va revedea familia.
Da, there’s a lot of staring. Asa par sa comunice Maria si Iisus. Nu ma incanta treaba asta si nu inteleg de ce Rooney Mara este castuita in rolurile astea de staring woman (vezi si A Ghost Story)
Unul dintre review-urile, de altfel foarte proaste, de pe Rotten Tomatoes, vorbesc fix despre acest staring excesiv.
Minusuri: oamenii sunt foarte curati, hainele uneori prea tivuite, iar dialogurile, alea putine, sunt cam tampe si deloc naturale.
La final, este important sa intelegem mesajul filmului si al Mariei Magdalena: love is within.
Nu exista o imparatie materiale a cerurilor, ci este in puterea noastra sa schimbam, prin actiuni individuale, lumea din jurul nostru, astfel incat sa o transformam in Rai.  Ne invita sa ne intoarcem la valori de baza: iubire fata de aproapele, intelegere, rabdare. Ele nu sunt specifice credintei crestine, ci sunt temelia tuturor religiilor lumii. 
Sa nu uitam ca noi stim doar istoria celor care au avut ocazia sa o spuna si sa se faca auziti.
Adevarul absolut nu exista!
Enjoy si fa Rai din ce ai!
Multumesc Cerizei pentru invitatie, dar mai ales pentru povestile despre Biblie si Maria Magdalena. 🙂
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s