Despre cum ne-au alungat jandarmii in Vama Veche si alte ciudatenii

In weekend, asta de abia a trecut, m-am intors din Vama. Povesti am mai adunat de pe-acolo, dar asta parca-i cea mai neauzita pana acum pe acele meleaguri.

Trei lucruri mi s-au intamplat, dar pe ala cu jandarmii il las la urma, ca poate asa cititi si ce e inainte. Asta e regula la scriitori!

Primele doua intamplari ce numai in Vama se pot intampla:

1. Mergand catre Stuff vad o urma mare si lata lasata pe nisip. Chiar ma gandeam ce-o fi. Stam noi la Stuff, mai dansam, ne mai balanganim, mai tragem dintr-o bere, cand apar doi baieti: „Poze cu geamandura? 3 lei!

Da, oamenii au scos geamandura din mare, cu tot cu bolovanul ancorat de ea si o tarau pe plaja….de aici si urma in nisip. Cum au facut asta, cam cat s-au chinuit? Ce mai conteaza…

Doar in Vama se poate intampla asta!

2. Ma plimbam eu boema pe plaja, veneam de la campingul dinspre granita cu Bulgaria. Si nisipu-mi masa talpile si valurile-mi hidratau gambele, jazzul ori rockul de pe la terase imi mangaia urechile, iar un tip care se pisa in mare-mi apare in cale.

Ajung in dreptul lui, se da mai in fata continuand gestul de eliberare si crescand debitul marii. Eu trec prin spatele lui, absolut natural, ca si cum amandoi am avea talpile masate de nisip, gambele hidratate de valuri si urechile mangaiate de muzica.

Doar in Vama asta e normal!

3.In timpul vesnicelor polemici Mamaia-Vama Veche ma laudam eu cu libertatea din Vama, despre cum poti merge pe plaja si-ti poti aseza cearsaful acolo unde te trazneste. Caci eu merg cu cearsaf, din ala 2 pe 2, luat de pe pat si trantit pe nisip. Ce sezlong? Ce bani cheltuiti aiurea? Pai de banii pe care-i dau pe sezlong…Mai nou nu prea mai cumperi nimic, dar ce importanta mai are.

Vorbeam despre libertatea asta cu o sete si cu o incredere nemaigasite in mine. De parca era copilul meu Vama si eu il aparam de baietii rai din spatele blocului (care se duc in Mamaia, evident). Insa se stie, copii isi mai dezamagesc parintii si Vama m-a dezamagit pe mine.

Am stat de luni pana sambata. De luni pana joi a fost pace. Vineri insa, lucrurile s-au schimbat, plaja s-a aglomerat si locurile erau limitate.

Vineri ne-am dus ca-n toate celelalte dupa-amiezi (caci dimineata dormeam) pe plaja sa ne intindem prosoapele, eu cearsaful. Undeva intre sezlonguri am gasit loc: putina umbra, ceva soare, numa’ bun.

Intr-un minut se instaleaza in fata noastra un gagiu, caci pe la ei se poarta apelativul, sa ne anunte ca nu avem voie sa ne asezam cearsafurile intre sezlonguri, ca oamenii care inchiriaza un sezlong nu au loc de noi. Mi s-a urcat tot sangele in cap, de la 0 la 100 in 2 secunde.

– Cum adica? Eu in Vama nu pot sa-mi asez cearsaful unde doresc? Ce-mi pasa mie sa un burtos nu poate sa stea la umbra, sa fie sanatos, sa-si ia alt sezlong! Asta e un spatiu public! Unde ne putem pune cearsafurile atunci?

– Langa mare sau in spate dupa zona de sezlonguri, imi spune individul.

A vazut ca nu are sorti de izbanda cu noi, asa ca gagiu a plecat exclamand: „Asta e Romania, domnule!”

A venit cu sefu’. Ma asteptam la un tip cumva superior fizic fata de el. La fel de mic, ceva mai alb, insa mai gras care ne aduce la cunostinta inca o data ca exista un anunt la intrare pe plaja care spune ca nu ne putem aseza prosoapele intre sezlonguri. Nu l-am vazut, nici nu l-am cautat…nici nu vreau sa-l vad.

Erau, bineinteles, o multime de oameni care stateau cu prosoapele intre sezlonguri, dar noi aveam vreo stea in frunte si nu puteam. Ni s-a comunicat ca toti acei oameni au platit pentru sezlonguri…, dar cumva aleg sa stea pe nisip, ei vor doar umbra. Ne-am mentinut pe pozitie si am refuzat sa plecam.

– Vom fi nevoiti sa chemam jandarmii!

– Chemati jandarmii! spuneam noi razand.

Intre timp, am intins satisfacuta cearsaful meu 2 pe 2. Nici ca m-am bucurat mai mult vreodata ca am un cearsaf atat de mare. Am mai facut o baie, ne-am dat cu crema si privind spre orizont vedem cei doi „prieteni” venind falosi, insotiti de jandarmi.

Doi jandarmi ca toti jandarmii. Doar unul vorbeste, incepe prin a ne spune despre Ordonanta de Urgenta si despre concesionarea plajei, dupa care incearca sa fie the funny good jandarm: „Nu vreau sa-mi umpleti frigiderul de carne, nici voi nu vreti o amenda, asa ca este mai bine sa va mutati cearsafurile in zonele permise”. Dupa alte sporovaieli: „Voi ati fost la Mamaia? Sa vedeti cum e acolo, numai sezlonguri, nu ai unde sa-ti pui un cearsaf”

Nu stim cum e in Mamaia, de aceea venim in Vama, ca sa putem sa ne asezam unde vrea corazonu…

Au plecat jandarmii, am hotarat sa ne mutam si imediat inainte de a incepe sa strangem vine gagiu si ne zice cu o aroganta de neegalat: „Eh, acum daca tot v-ati asezat puteti sa ramaneti”. Unele dintre cele mai violente ganduri s-au indreptat asupra acelui gagiu si a rasei lui.

Ne-am mutat dincolo de sezlonguri, caci langa mare nu mai era loc. Si-acolo nici umbra nu era si parca soarele batea mai tare, nisipul ardea mai rau…era locul oamenilor saraci, un fel de subsol al Titanicului. Eram pedepsiti, asa ca ne-am dus la Sasha sa bem o racoritoare.

Vama Veche a fost cucerita!

Anunțuri

2 gânduri despre „Despre cum ne-au alungat jandarmii in Vama Veche si alte ciudatenii

  1. Pingback: INTERVIUL SAPTAMANII - Monica Sibisteanu: "Fara zambet nu as fi eu" | blogger CU GREUTATE pe un blog CU DE TOATE

  2. Pingback: Linkuri de weekend -

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s