Megamind, the supervillain/ Gru, the villain

What’s the difference between a villain and a supervillain? Megamind: PRESENTATION

In 2010 avem „mitul villain-ului” in animatie: Depicable me cu deprimatul Gru si adorabilul Megamind. In sfarsitul mi s-a indeplinit un vis din copilarie (cel putin din copilaria mea :P): personajul negativ a ajuns in centrul atentiei, a castigat lupte, a devenit placut si iubit. Tom si Road Runner (la asta chiar sufeream) au fost in sfarsit razbunati!!!

In Despicable me, Gru, the villain, incearca sa se foloseasca de trei fetite orfane spre a-si invinge adversarul insa se vede invins de…instinctele paterne. Nu este in niciun caz de lasat deoparte, plus ca are un personaj memorabil: Agnes. Special pentru Sorin:

Vorbeam de „presentation” mai devreme. Megamind „are cu ce”, are superputeri plus un supercreier….si un supermare cap. Albastru (credeati ca va fi superalbastru, huh? :)))).

Animatia se insipira din si parodiaza „Superman”. Megamind vine de la mamica lui Shrek, Dreamworks, si are umorul de calitate cu note de sarcasm (love them) si potentialul de serie pe care l-a avut si morocanosul capcaun. Asa animat cum e el, filmul o arde filosofic:  necesitatea dualitatii – imposibilitatea existentei binelui fara rau si invers, continuele transformari pe care circumstantele le pot aduce si concluzia filmului (un mare cliseu): destinul ni-l construim singuri. Daca toate astea nu au importanta, uitati-va macar pentru portia buna de ras pe care o veti primi inca de la inceputul filmului:

„I was eight days old and still living with my parents. How sad is that?! Clearly it was time to move on!” Pe mine m-a busit rasul rau la partea asta mostly because I am 24 years old and still living with my parents. How sad is that?! : ))

Think Megamind!

Anunțuri

Nu le am cu pasareasca. Raman cu stolurile

De mica m-am tot straduit sa inteleg limba pasareasca. Stiam candva sa numar pan’ la 10. Deh! Cand inveti o limba noua, inveti prima data sa numeri.  Cand uiti o limba noua, uiti si ca exista…. PANA AZI! Tu-tu-tu-tuuuuum!

Azi am vrut sa incep a vorbi  pasareasca, sa ciripesc, sa…. twitteresc. N-am cont pe twitter, da’  acu’ vreau si eu in forfotă! Vreau si eu in miez! De unde domnule? Nu ma vor micutii! Am venit si eu cu pretentii, ce-i drept, am vrut username de 18 caractere. Si-or fi spus ei in sinea lor virtuala: ” Bai, daca fiinta vrea username de mai mult de 15 caractere, chiar crede ca se va putea limita la un post de 123???!!!”.  Am incercat un al doilea username, ăla dă de peste tot: madleine. Ai sperante, domnisoara! Normal ca mai exista pe aceasta lume macar o Madalina care sa fi citit Ciuleandra sau careia sa-i fi spus profu’ de franceza madleine….ori care a ales nicknameu’ asa …ca i se parea ei ca suna a glas de ciocarlie…fara niciun fond (asta ar fi o reala pierdere, nu gasiti?). Eu l-as fi meritat, c-am citit Ciuleandra : ))! Daca ei i-a placut pasareasca dinainte…asta e, mi-am pierdut randul.

Sunt teroristi astia de la Twitter! Nu depasiti 15 caractere, fara spatiu, fara cratima, fara inimioara. Daca ai avut toata viata pe Hi5 nickname cu zdranganele si vrei sa cip-cirip, ce faci? Trist!

Gata, frate, ma bag pe invatat alta limba. Mi se intampla sa-mi vorbeasca unii in tiganeasca si sa le spun: „Puteti repeta, va rog? Nu am inteles! si ei sa-mi spuna: „Nu, nimic, nimic!”. Eu sunt cam paranoia, daca-i un complot facut pe fata? Cred ca ar fi momentul sa learn some rromani, ma las definitiv de pasareasca.

Raman cu stolurile. Pe blog pot sa-l intind, sa- l imprastii, sa-l fac spirale sau varf de sageata, sa plec in tarile calde, sa ma intorc vara. Puteam eu sa fac asta in 123 de caractere?! Teroristii! S-asa-mi spusese Rux ca nu e de mine.

Barbatul de/in vis la Boboteaza…sau la Sfantu’ Asteapta

Dupa cum stiti, viata la tara e de fapt o hora cu sarbatori religioase, superstitii, traditii, popi, biserici, horoscoape si din cand in cand cate o telenovela. Boboteaza ne prinde-n dansul popular si indeamna oameni lipsiti de discernamant sa se arunce dupa cruci in ape inghetate. Este si un prilej bun pentru mama sa-si bage nasul in lucrurile mele cu pretextul ca va face curatenie in intampinarea preotului.

Ieri s-a consumat evenimentul si la mine acasa. A fost parintele, ne-a curatat casa de pacate, a luat niste ponturi de feng shui, a produs 5 lei. Meserie de succes. In timpul asta eu ma purificam in natura la cateva grade cu minus. Ajunsa acasa, vine mama spre mine tiptil, cu o fata nastrusnica de copil care tocmai a facut o nazbatie si-mi spune-n soapta: „Am luat busuioc”. Ma buseste rasul instant, pentru ca mama inca mai spera. Scor mama-popa 2-1. Mama s-a ales cu busuioc + casa poltergeist free, in timp ce preotul doar cu 5 lei. -1 pentru mama ca fii-sa nu se va marita.

Dar fata simpla de la tara nu-si poate uita radacinile. Spre amuzamentul meu, spre multumirea mamei am pus busuiocul sub perna ca poate o sa am un barbat „de vis”. Nici vorba! Inca o dovada ca nu exista. Ma trezesc dupa 5 amanari de alarma, ca-n fiecare dimineata. Cand ma hotarasc ca e prea tarziu sa mai trag de mine, deschid ochii si PANICA!!! Am uitat ce-am visat. Caut prin cotloane, deschid sertare, trantesc usi. Gata! Am gasit! …Dezamagire! Visasem aglomeratii mari de oameni, petreceri, petreceri la vechiul job, nicio fata care sa iasa in evidenta. Ooof! Asta e! Poate se schimba soarta pana la Sanziene, nu e timpul pierdut.

Sa vedem partea buna a lucrurilor: Bine ca nu am visat toata marina sau ceva!! :))

La eclipsa se face intuneric

Context:  Lucrez intr-un spatiu public, care permite accesul nelimitat la rabdarea si la bunavointa mea. Am darul/sansa sa intalnesc, macar o data pe zi, oameni cel putin interesanti, deosebiti prin natura lor. Fie ca sunt fanatici, infractori, loviti de soarta &Co ei sunt oamenii mei de toate zilele. Desi nu sunt toti placuti, sunt pata de culoare si cei de care-mi raman in amintire.

Azi, in a noastra tarisoara si in al meu mic oras, a fost eclipsa partiala de soare.  Un domn, la vreo 50 de ani, extrem de entuziasmat, innebunit de fenomen, intra in „spatiul meu public”. Era deplasat de familiar…si ma gandesc poate ne cunoastem, poate e vreun client mai vechi. Avea in mana o bucata de geam fumuriu, pe care l-a intins spre mine: „Ia, domnisoara, ia sa vezi eclipsa!” imi spune agitat, ca si cum era un gest ce mi-ar fi salvat viata. Vad geamul, spun NU orbirii si refuz amabil invitatia. Individul insista si-mi baga geamul in fata: „Ia, domnisoara, e un mare fenomen astrologic!” imi spuse el, crezand probabil ca nu stiu cu ce sunt contemporana. Ii raspund sec: „Fenomen astronomic! Nu, nu doresc sa vad…”. Omul pleaca nervos, zicand: „Ia uite-o, ma, nu vrea sa vada eclipsa!” in timp ce dadea din maini si-si flutura „lentila”.

Nu stiu de unde a aparut acest domn, habar nu am unde a plecat, dar m-a amuzat. El este domnul agitat care nu stia diferenta intre astrologie si astronomie, insa m-a catalogat ca ignoranta. Sa fie sanatos!